Degradarea patrimoniului

Conservarea depinde de stabilitatea materialelor din care sunt alcătuite obiectele. Instabilitatea chimică duce la tendința de reacție cu elementele din mediul ambiant – apa și oxigenul. Este necesar să se cunoască structura obiectelor, natura materialelor componente, proprietățile fizice, chimice și mecanice ale materialelor, factorii de mediu care pot să intervină, procesele și efectele intervenției asupra obiectului.

După originea materialelor din structura obiectelor, acestea sunt clasificate astfel:

  • de natură organică (origine vegetală – hârtie, fibre textile de in, bumbac, cânepă, coloranți sub formă de extracte, lemn, rășini; origine animală – piele, pergament, blană, os, corn, fildeș, fibre textile din lână, mătase);
  • de natură anorganică (cochilii, pigmenți minerali, piatră, metal, ceramică, sticlă, cerneluri).

Din punct de vedere al compoziției, structurii, morfologiei, dimensiunilor, aspectului, culorilor, funcționalității și valorii obiectelor, diversitatea este mare, determinând proprietăți fizico-chimice caracteristice, cu moduri de reacție distincte la acțiunea factorilor de mediu, deci se degradează într-o manieră specifică. Când vorbim de piese pe care le întâlnite în muzeele de științele naturii, majoritatea sunt constituite din materiale organice. Acestea sunt supuse acțiunii distructive a diferiților factori – sunt vulnerabile. Degradarea este un efect nedorit al unor procese cu evoluție necontrolată. Orice particulă tinde să se descompună, iar descompunerea poate începe când  intervin factorii de degradare. Conservarea este determinată de factorii de deteriorare. Mai jos descriem succint factorii care pot degrada obiectele din muzeu:

  • Factori ambientali (reacționează cu elemente constituente ale obiectelor și asigură energia necesară proceselor chimice): umiditatea, oxigenul, gazele reactive poluante, radiațiile, temperatura, iluminatul – apar deformări, crăpături, decolorări, pierderea flexibilității (Fig. 1);

poze blog_intro degradări ale factorilor ambientali si fizico-mecanici

Fig. 1. Specimene afectate de degradare datorită factorilor ambientali și factorilor fizico-mecanici (depuneri de praf, decolorare, pierderea flexibilității, fisuri-crăpături, pierderi de material): A – Gura (limba, gingiile) și blana la mistreț – Sus scrofa (Colecția Mamifere), B, C – Craniu cu coarne de bivol african – Syncerus caffer (Colecția Angust von Spiess).

  • Factori chimici – interni (substanțe conținute / introduse în constituirea / procesarea materialului);
  • Factori mecanici – fizici (deteriorarea rezistenței și structurii): diverse depuneri [substrat, praf (Fig. 2 – A), grăsimi], fricțiuni, tensionări, fragmentări, presiuni, tracțiuni în folosirea obiectelor, uzură funcțională;

poze-blog_intro-depunerii-e1557832632942.jpg

Fig. 2. Depuneri aderente  la un melc fosil din familia Strombidae, localitatea Lăpugiu de Sus (HD), Badenian  (Colecția Paleontologie, nr. inv. 32284): A – înainte de restaurare, B – aspect după restaurare.

  • Factori biologici (influențati de condițiile favorabile de microclimat sau lipsa de igienă; sunt viețuitoare care găsesc medii nutritive în materialele constituente ale obiectelor din muzeu – acestea descompun materia organică, corodează materia anorganică: insecte (Fig. 3 – A, B, C), mucegaiuri (Fig. 3 – D, E, F), rozătoare.

poze blog_intro factori biologici

Fig. 3. Degradări biologice: A – Aspectul penelor unei rațe sălbatice în urma unui atac de insecte, B – Corpul insectei dăunătoare într-o cochilie de melc de dimensiuni mici, C – exuvia insectei (învelișul corpului după năpârlire) în cutia de depozitare a cochiliilor, D, E, F – Aspect microscopic al mucegaiului întâlnit pe diverse piese (imagine mărită de 40x – D, E și 100x – F).

  • Factorul uman (nu se efectuează corespunzător operațiile ce implică folosirea bunurilor culturale)
  • Factori particulari – accidentali (calamități naturale): seisme, erupții vulcanice, incendii, inundații.

 

Bibliografie

  1. Mârza Eva – Muzeologie generală, Alba Iulia, 2004
  2. Mihalcu Mihail – Conservarea obiectelor de artă și a monumentelor istorice, București, 1970
  3. Moldoveanu Aurel – Conservarea preventivă a bunurilor culturale, ediţia a IV-a, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011
  4. Hotărârea de Guvern  Nr. 1546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate

 

Reclame