Lansare volum de poezii „Poetice” de Fontana Blanca

Lansarea volumului de poezii a avut loc în cadrul proiectului „Tradiții farmaceutice sibiene” organizat de Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF) în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu prin compartimentul Muzeul de Istoria Farmaciei, în data 10.11.2018 la Muzeul de Istorie Naturală.
Text și foto: Ana-Maria Păpureanu

Reclame

FILE DE ISTORIE A FARMACIEI – EDIȚIA SPECIALĂ A FARMACOPEEI ROMÂNE DIN 1915

Expoziția temporară TRADIȚII FARMACEUTICE SIBIENE, găzduită de Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu, vă prezintă colecția de Farmacopei a Farmacistului Primar Marin Vasile (1947 – 2015).

Vă prezentăm EDIȚIA SPECIALĂ A FARMACOPEEI ROMÂNE DIN 1915 și remediul Lichenul de Islanda.

 

Epoziţia: Tradiții farmaceutice sibiene

Locul de desfăşurare: Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu

Durata: 26.01 – 31.12.2018

Organizator: Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF) secția Sibiu

Parteneri: Muzeul Național Brukenthal (MNB)

Curatori: Farmacist Silvia Ionescu; Președinte SRIF secția Sibiu, Conferențiar dr. farmacist Ladislau Rosenberg; Ana-Maria Păpureanu (MNB)

Expoziția face parte din proiectul cultural – educațional Tradiții farmaceutice sibiene, coordonator Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF) secția Sibiu, partener Muzeul Național Brukenthal Sibiu.

FILE DE ISTORIE A FARMACIEI – PRIMELE FARMACOPEI CU CARACTER OFICIAL

Expoziția temporară TRADIȚII FARMACEUTICE SIBIENE, găzduită de Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu, vă prezintă colecția de Farmacopei a Farmacistului Primar Marin Vasile (1947 – 2015).

Vă prezentăm primele Farmacopei cu caracter oficial:

FILE DE ISTORIE A FARMACIEI ÎN ROMÂNIA – A III-A FARMACOPEE ROMÂNĂ

Expoziția temporară TRADIȚII FARMACEUTICE SIBIENE, găzduită de Muzeul de Istoria Farmaciei din Sibiu, vă prezintă colecția de Farmacopei a Farmacistului Primar Marin Vasile (1947 – 2015).

Dintre exponate, vă prezentăm luna mai, Farmacopeea Română ediția a III-a intrată în vigoare începând cu 1893.

?

Comitetul editorial a fost convocat în 1884 fiind alcătuit din: Dr. Marcovici A. (coordonator), Dr. Petrescu Z., Dr. Măldărescu N., Dr. Grecescu D., Dr. Chimist Bernard – Lendway A., Farmacist Trauch, Farmacist Frank, Farmacist Ciura și Medicul veterinar Locusteanu Al..

Moartea neașteptată a Dr. Marcovici a oprit editarea lucrării.

A fost convocat un nou consiliu științific la care au luat parte membrii anteriori dar și Dr. Istrati și Farmacistul Roșu. Întreaga activitate și responsabilitate a fost preluată de către Profesor Dr. Măldărescu. Lucrarea finală a fost înaintată Consiliului Sanitar Superior în 12 iunie 1892.

Farmacopeea Română ediția a III-a a fost aprobată oficial la data de 22 iulie 1892.

?

Lucrarea cuprinde 3 capitole generale:

  • Partea I sau Materia Farmaceutică a fost elaborată de către Dr. Grecescu și Dr. Măldărescu și cuprinde substanțele de origine vegetală și animală întrebuințate în farmacia acelei perioade;
  • Partea a II-a numită Farmacopea Galenică sau Preparate Farmaceutice a fost redactată de către Farmacistul Trauch și Dr. Măldărescu;
  • Partea a III-a a fost dedicată practicii medico-veterinare, sub îndrumarea medicului veterinar Locusteanu și Asociația Veterinarilor din România.

În denumirea substanțelor s-a folosit nomenclatura română, latină, germană și franceză.

De la intrarea în viguare, timp de 22 de ani nu a mai fost editată altă farmacopee.  A fost urmată de FARMACOPEA ROMÂNĂ EDIȚIA SPECIALĂ – 1915 sub îndrumarea Societății Farmaciștilor din România, coordonați de către farmacistului Constantin Kollo, în vederea actualizării monografiilor prezentate în edițiile anterioare.

Prima parte a Farmacopeei debutează cu ABSINTIU.

?

Din colecția de Istorie a Farmaciei aparținând Muzeului Național Brukenthal vă prezentăm:

PULV. ABSYNTH (numărul de inventar F1995) obținut din pelin alb (Artemisia absinthium L.).

Absintul fost distilat prima data în secolul al XVIII – lea şi întrebuinţat ca medicament pentru afecţiunile stomacale.

Din pelinul alb, anason, fenicul, angelică şi alte ierburi se obţine şi celebra băutură absint numită şi zâna verde sau licoarea diavolului, care consumată în cantităţi mari şi regulat avea efecte halucinogene.

Cererea de absint a crescut în Europa după războiul algerian (1844 – 1847), când soldaţilor francezi li s-a furnizează absint ca agent antibacterian. Apoi popularitatea sa a luat amploare şi mai mare în momentul în care culturile de viţă-de-vie au fost compromise din cauza invaziei de Phylloxera din 1870 – 1900. Clasele de mijloc găsesc alternativa vinului în licoarea verde. Consumul de absint după-amiaza se impregnează atât de bine în cultura franceză încât oamenii inventează sintagma de “l’heure verte”, dar odată cu extazul îşi fac loc şi alcoolismul şi halucinaţiile.

Printre băutorii avizi de absint se numără artişti şi scriitori care au dedicat lucrări acestei licori: Edgar Degas (1834 – 1917, lucrarea controversată Absintul), Édouard Manet (1832 – 1883, Băutorul de Absint este considerată prima lucrare de amploare a artistului), Picasso (1881 – 1973, Femeia bând absint, Sticlă de Pernod şi Pahar, sculptura Paharul de Absint), Henri de Toulouse – Lautrec (1864 – 1901, lucrarea Domnul Boileau la cafea), Vincent van Gogh (1853 – 1890, lucrarea Natură moartă cu Absint, faptul că şi-a tăiat singur o ureche este pus pe seama consumului excesiv de absint), Guy de Maupossant (1850 – 1893, nuvela O noapte ciudată în Paris), Ernest Dowson (1867 – 1900, poemul Absinthia Taetra), Ernest Hemingway (1899 – 1961, Hills Like white elephnats, For Whom the Bell Tolls), Arthur Rimbaud (1854 – 1891) şi Paul Marie Verlaine (1844 – 1896) asociau procesul creativ cu consumul de absint, iar Oscar Wilde (1854 – 1900) a afirmat: „Care este diferenţa dintre un pahar de absint şi un apus de soare? După primul pahar de absint vezi lucrurile aşa cum ţi-ai dori să fie. După cel de-al doilea totul este distorsionat, iar, la final, vezi cruda realitate, cel mai îngrozitor lucru din lume.”

În farmacie remediul este obținut din frunze și flori cu miros puternic, aromat și gust amar. Remediul este folosit și azi, respectând indicațiile farmacistului, ca tonic-amar, în cazuri de gripă, pneumonie și antihelmitic.

Expoziţia: 2 Muzee 2 Obiecte (2M2O)

Expoziţia: 2 Muzee 2 Obiecte (2M2O)

Locul de desfăşurare: Muzeul Cinegetic ”August von Spiess” Sibiu

Durata: 30.04 – 31.12. 2018

Curatori: Aurelian Bordei, Ana-Maria Păpureanu

Colaboratori: Gabriela Cuzepan-Bebeșelea

 

Text oferit de curatorul expoziţiei:

Expoziţia temporară 2 Muzee 2 Obiecte (2M2O) este o invitație deschisă către publicul vizitator să descopere legături interdisciplinare între obiecte muzeale ce aparţin unor domenii şi colecţii muzeale, aparent, separate și diferite, precum colecția Muzeului Cinegetic ”August von Spiess” și colecția Muzeului de Istoria Farmaciei din Sibiu. 2M2O relatează povestea din spatele trofeului, biologia și ecologia animalului sacrificat, simbolistica, legende și mituri asociate, precizând și aspecte legate de folosirea acestora în prepararea remediilor farmaceutice. Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor actuale și pentru a facilita accesul la informații, vizitatorului îi sunt puse la dispoziție sisteme de afișaj roll-up și coduri QR.

 

Exhibition: 2 Museums 2 Objects (2M2O)

Location: Cinegetic Museum „August von Spiess” Sibiu

Duration: 30.04 – 31.12. 2018

Curators: Aurelian Bordei, Ana-Maria Păpeureanu

Collaborators: Gabriela Cuzepan-Bebeşelea

 

Text provided by the curators:

The temporary exhibition 2 Museums 2 Objects (2M2O) is an open invitation to the visitor to discover interdisciplinary links between museum objects belonging to seemingly separate and diverse museum collections, such as the ”August von Spiess” Cinegetic Collection and the History of Pharmacy Museum Collection. 2M2O tells the story behind the trophy, the biology and ecology of the sacrificed animal, the symbolism, the legends and the associated myths, and also details of their use in the preparation of pharmaceutical remedies. To meet current advances and to facilitate access to information, roll-up display systems and QR codes are provided to the visitor.

Herbarul Baussner al Muzeului de Istorie Naturală

AGERPRESS  a realizat un amplu reportaj despre Herbarul Baussner din Colecția de Botanică a muzeului nostru.

Întregul reportaj îl puteți citi aici: https://www.agerpres.ro/cultura/2018/05/03/reportaj-sibiu-povestea-nestiuta-a-celui-mai-vechi-ierbar-din-europa-de-sud-est–101357

Reportajul a fost realizat de: Isabela Paulescu / AGERPRES.

Imagine: Curatorul Colecției de Botanică dr. Ghizela Vonica și Herbarul Baussner în depozitul colecției muzeului.

Sursa foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES